Happy B-day dear Oana

22 cupcakes & blueberry muffins. yes, she's that young :))

These are a few of my favourite things

Zmeura mamei...

...si strugurii tatei

Gradini magice, in weekendul care a trecut.

Happy Monday

...e atunci cand Raluca se intoarce din London trip încărcată de bucurii, cum ar fi şapte cărţi de la librăria Foyles. Nu, nu toate sunt de cooking! Doua sunt autobiografii ale lu' Gordon Ramsay =))

...care e noua mea pasiune, Jamie avea totusi nevoie de un rival :)) si pentru cine intreaba - nu, Gordon Ramsay nu e nebun, he's just a bit intense & passionate. si asta venind din partea unei persoane care nu suporta oamenii care tipa (mai tare decat ea..)

Tort de ciocolata // La multi ani Silvi :)

Pe nume sau complet tort de ciocolata cu dulceata de portocale (homemade! ;), insiropat cu vin de Porto si cu glazura de ciocolata neagra si fulgi de migdale (yes, you may wipe your chin now, cuz you're drooling) a fost cadoul meu pentru prietena mea Silvi. Ma astept ca in foarte curand toti prietenii mei sa faca o "interventie" ca sa-mi explice ca vor cadouri adevarate - vacante exotice, bijuterii si gadgeturi (Wii pentru George, am retinut ;) - si sa-i mai scutesc cu dulcegariile :p

Dar pana atunci, am reeditat tortul de cicolata pe care l-am facut de ziua Alinei. O fi din cauza ca n-am mai mancat dulciuri de mult (cu atat mai putin dulciuri scaldate-n alcool :)), dar mie mi-a placut mult-mult. Se va repeta. Acum trebuie sa vedem cine e 'nefericitul' care pica la rand :p

Ah, si pentru ca tortul de tura trecuta nu fusese enough to go around, acum am completat si cu o tarta cu afine si zmeura, care insa, pentru ca am exagerat cu fructele, n-a crescut cat trebuia. Dar nu cred ca a fost chiar asa o tragedie :)
Happy b-day, Silvi :x

Kumar's Agra Palace

Acum vreo trei saptamani, la recomandarea lui Fry*, am fost la Agra Palace, cârciuma cu mancare indiana a lui Arun Kumar, patron si bucatar sef de aceeasi provenienta, care inainte a lucrat la Barka Saffron, apoi la Taj.

N-o sa va aburesc cu misterul Indiei bla-bla-vrăjeli, dar am marcat atunci niste aperitive specifice plus Jinga Masala (creveti cu ceapa, rosii, ardei iute, ghimbr, usturoi, oua, sos de caju, sos de rosii si smantana) si inca un fel de pui pe care nu-l tin minte, orez basmati cu sofran, nuci si fructe uscate. Nimic de reprosat, ba am luat si la pachet, din care am mai mancat vreo doua zile :))

Asa ca weekendul trecut am revenit pentru alte yummynessuri indiene. Di

1st of all au fost lipiile si sosurile din partea casei: doua feluri de sosuri racoritoare, pe baza de iaurt (me thinks..) si ceapa murata.
Apoi am fost placut surprinsa ca m-a tinut minte chelnerul, inclusiv ce comandasem tura trecuta, asa ca ne-a facut un platouas similar - Murgh Pakora (pui pane marinat cu condimente indiene), Pyaz Bhaji (chiftelute de ceapa cu sos de menta - foarte bun) si Delhi wala Samosa (pateu de legume cu cartofi si mazare fina) as pictured below. Urmat de doua feluri de pui - Murgh Madras (bucatele de pui cu nunca de cocos, rosii, sos de caju si condimente indiene) si Murgh Masala (bucatele de pui cu ceapa, rosii, ardei iute, ghimbri, usturoi, oua, sos de caju, sos de rosii si smantana) - nu e pe meniu, dar se poate ;)
Poza e valabila pentru oricare dintre feluri, ca lookwise - arata la fel :p
Langa astea am plasat si o lipie cu usturoi. Slurp.
To top it all, am primit si desert din partea casei - Gulab Jamun (galuste cu lapte scazut, in sirop de miere) si Rasmali (galuste cu lapte scazut, servite in lapte cremos cu sofran).
E clar ca o sa ne intoarcem. Over and over again :))) Per total, distractia plus cateva bauturi a fost around 150 de lei (in total, nu de persoana. de ex, puiul costa undeva intre 27 si 29 de lei/portia)

*deci aveam si eu inca din tineretea blogosferei doua bloguri care-mi placeau - Lifesux a lu' Fry si Fabrica de Jucarii a lu' Boo. Niciunul dintre ei nu mai scrie. Huooo.

Much later edit: Fry e acum Crazy Mother Cooker :)

Terina de fructe

Terina de fructe e un fel fancy de-a spune jeleu de fructe si o smecherie isteaţă (tautologie?) de a face un desert light & healthy. Pentru ca, in mod normal, desertul e ceva decadent, inecat in ciocolata/caramel/ sirop/ crema (sau toate de mai sus. mwahahahah) Well, obvioulsy this was not the case.

Pentru prima incercare, am ales fructele astea de été indien – zmeura, coacaze, afine, boabe de struguri si prune taiate-n cubulete. Ca sa o salata de fructe with a twist :)

…pe care le-am pus in niste pahare mai micute, care urmau sa dea forma desertului

Dar ca sa fac gelatina, am luat niste foi de gelatina bio (cumparate de la Pukka. oare unde in alta parte se mai gaseste?). Astea trebuie sa stea 5 minute in apa rece, ca sa se inmoaie.

Apoi se amesteca cu un pic de apa calda, ca sa se dizolve, si peste se toarna lichidul pe care vrei sa-l faci gelatina. In acest caz – suc proaspat de portocale. Daca era o zi mai destrăbălată, ar fi fost sampanie sau prosecco (daca te misti suficient de repede, poti sa "conservi" bulele de aer in gelatina. fiiiizzz :p)

Asa ca am turnat sucul de portocale amestecat cu gelatina peste fructele pe care le pusesem in pahare si le-am bagat la frigider. Pana am terminat de gatit the sunday lunch, desertul era gata.

Pam pam :)

Later Edit: nu merge chiar cu orice fel de fructe - kiwi si ananasul au o anume aciditate care nu permit gelatinei sa se aseze.

Midii cu rosii cherry

N-am facut niciodata midii. Am fost la ferma minunata, dar in intimitatea bucatariei mele supraaglomerate - never. (de fapt, orice nu se gaseste pe blogul asta, inseamna ca n-am gatit niciodata. de exemplu - orez. neverever :))

Asa ca duminica a fost alta zi, alt sous chef :) Am convocat-o pe Mimo la niste fructe de mare cu care o amageam deja de prea mult timp. Dar la supermarket, cand sa le cumpar, am fost derutata de niste midii proaspete care zaceau pe un pat de gheata. Asa ca am ajuns sa o fac si pe asta :)

Dar inainte de toate, Mimo a executat spalarea.

Atata stiam si eu, ca midiile tre' spalate si curatzate de nisip inainte sa le mananci :))
Mai multe detalii nu prea detineam. Ce-i drept, scoici mai mancasem, dar cum eu nu pot sa tin minte reţete just like that, am ajuns sa improvizez cu ce am gasit proaspat prin piata. In acest caz - rosii cherry.

Asa ca I lined up toate jucariile, inclusiv fructele de mare pe care le-am gatit cu vin, ca tura trecuta.

Dar in ce priveste midiile, am mai avut nevoie de două mâini de rosii cherry, niste sare şi piper, unu-doi catei de usturoi si o lingurita de ulei de masline extravirgin.

Am incins stropul de ulei, iar rosiile le-am taiat in doua si le-am stors in pumn inainte sa le arunc in tigaie cu aerul de Jamie-Oliver-getting-down-and-dirty-in-Italy, ca si cum chiar as fi stiut ce fac :))

Peste rosii am ras vreo doi catei de usturoi (poate mai multi, poate si putin ardei iute... ;), dupa care am asteptat ca in toata casa sa miroasa tâmpitor si am aruncat peste si midiile (alea care se deschisesera inainte de a le gati le-am aruncat). Am luat tigaia-n mana, am agitat-o un pic, am pus capacul... ...si doua minute si cateva fire de patrunjel proaspat tocat (pfff, ce mergea niste coriandru) mai tarziu, am mancat niste midii de n-au vazut bulgarii de la Kaliakra ;)

Saramura de crap

Prietenii mei au fost in Delta. De data asta fara mine, care am ramas in Bucuresti pentru Cohen, festivalul Enescu si alte divertismente ceva mai urbane. Nu ca nu mi-ar fi parut rau dupa tot pestele pe care stiam ca o sa-l manance. In plus, ca sa intoarca cutitu-n rana, ei s-au intors cu tot felul de povesti pescaresti, care includ si un dezmat cu raci de care, cu regret, n-am avut parte.

Dar sambata asta, un crap de Dunare a ajuns si in bucataria care face subiectul acestui blog. Mwahahaha :)) Si cu Gabi sous chef, am recreat un colt de Delta (ala in care se gasea farfuria cu saramura).

First of all, am luat legume - cateva rosii, ardei si gogosari - si le-am pus un pic in cuptor, la copt.

Vreo 15 minute mai tarziu le-am scos si le-am curatat de pielite,...
...pentru ca dupa aia sa le taiem cubuletesi sa le aruncam intr-o cratita cu apa sarata (dupa gust), in care fierbea si o ceapa.
Aici intra in scena si personajul principal - crapul
care a fost transat

si pus pe gratar
nu prea mult, ca se usuca.
Intre timp au fiert si legumele, asa ca din cratita se scoate ceapa (nu se mananca - a fiert doar pentru gust) si se adauga ardei iute. Mai mult daca ajunge la mine-n farfurie ;)
Peştele se pune-n farfurie, saramura se toarna peste. Ce poate fi mai bun?

Ar fi mai bun sa nu uit eu sa pun patrunjel (pentru ca eram turbata de foame si pofta, altfel nu-mi explic cum mi-a scapat). Noroc ca s-a putut remedia pe parcurs.

Mămăliga însă a lipsit din peisaj, better luck next time. Am păcălit carbohidratii si de data asta ;)

Weekend treats

Trei premiere: primele midii gatite cu mana mea, prima mea saramura si prima terina de fructe. How lovely was that?! :) Povestesc soon.

Indian summer is not that bad

...cel putin la mine-n bucatarie.

Ah, si am schimbat piata. La recomandarea Irinei, acum merg la Domenii. Pentru moment, iau o pauza de la vânzătorii din Obor, prea agresivi pentru gustul meu.

Ulei aromat

Ştiti uleiul ala aromat, care se gaseste in delicaterii, dar si in supermarketuri mai rasarite? Poate fi cu usturoi, ardei iute, lamaie, busuioc, rozmarin - you name it. Cumpar si eu din uneori, e una dintre scurtaturile pe care mi le permit from time to time - de exemplu atunci cand nu gasesc rozmarin proaspat :)

Asa ca eram intr-o zi la Mega Image, tocmai cumparasem the magic potion si o tanti care erea în spatele meu la casa ma intreabă:

"Ce-i ăsta, domnişoară?"

"Ulei de măsline cu rozmarin"

"Şi cât costa?"

"25 de lei"

Ei bine, ea a fost de părere că e scump, mult prea scump, şi mi-a aruncat o privire care parca ţipa "Esti tâmpită?". Eh, dacă afla cât costă oţetul balsamic învechit zece ani (de 11 ori mai mult, plus inca niste maruntis) , cred ca făcea un stop cardiac, aşa că am încheiat discuţia. Dar totusi. La fel ca chocolate chip cookiez, sunt unele chestii pe care le fac mult mai bine cu mana mea...

Asa ca am testat trei variante - cimbru, pepperoncino, rozmarin.

De fapt, uleiul aromat e o chestie teribil de simpla. Trebuie doar sa te hotarasti la de care vrei, sa iei o sticla mai mare sau mai mica de ulei de masline si sa pui in ea - caţei de usturoi, coaja de lamaie, ardei iuti uscati sau proaspeti, ghimbir, crengute de rozmarin, de cimbru sau busuioc. Dupa care il tii intr-un dulap vreo doua saptamani si - tadaaah! Propriul tau ulei aromat - homemade, figuri, scheme.

Cookie l-a primit pe cel aromat cu cimbru. Sa ne zica daca a fost bun :)

Slightly embarassed but majorly flattered

Yes, again :">

In caz ca n-ati fost pe faza la puiul cu prune si cepa de ieri, e si-n pagina 11 (aia roz!) din Ziua de azi.

Close up:

Deci rebranding =))

Dupa cum se vede mai sus, am schimbat headerul - facut "in house" de mine in Paint & such - cu un altul mai new, shiny & cute.

Logo e desenat de Cristina, care mi-a facut si niste minunate tricouri cu cupcakes, dar pe care nu m-am invrednicit inca sa le fotografiez (comming soon), iar Bogdan s-a ocupat de implementare si putting a twist in the tagline ;)

U like? I love :x

100. o s-u-t-ă

I feel like such a rockstar, azi pagina de Facebook a Chez Mazilique a intregistrat 100 de fani. O isterie totală, yey me! :)))

Si multumesc pentru ca-mi alimentati egoul de gospodina disfunctională.

Pui cu ceapa si prune

Inainte sa strambati din nas imaginandu-va combinatia, let me just say ca tocmai i-am schimbat Andrei parerea despre mancarea dulce. Adica e foarte buna. Nu din principiu, dar cu unele ocazii, cum ar fi asta :)

Ce ar mai fi de adaugat e ca si felul asta de mancare se inscrie in seria ubereasy de facut, numai bun de pacalit restul oamenilor ca de fapt you're a master chef undercover. Pentru ca tot ce trebuie sa faci e sa:

- iei cateva cepe (eu as zice mai multe decat se vad in poze, ca o sa paţiţi ca noi si la sfarsit o sa va bateti pe ele :)), le tai in doua si le arunci intr-o tava

- doua maini de prune se taie in doua, se scoate samburele, se pun si astea-n tava

- peste astea doua se pune o cescuta de apa. sa zicem 100 ml. deci putin. imagineaza-ti un pahar de martini care n-a fost umplut cu simt de raspundere :))

- pulpele de pui - cam un kilogram sau cat e intr-o caserola din aia de supermarket - se cresteaza cu cutitul si, inainte de a fi aruncate la randul lor in tava, se trec printr-o farfurie in care e niste sos de soia. nu marinat, nu stat la frigider, doar unse cu sos de soia dark (adica din ala mai sarat). si nici nu e nevoie de mers pana-n Dragonul Rosu, ca asta se gaseste la orice Mega Image. Dar daca ai ajuns prin locul cu pricina, n-ar strica niste 5 spice peste toata treaba.

Acestea fiind zise, se baga tava in cuptor, vreo ora, pana pulpele sunt rumene. Si nu e nevoie sa faci nimic. Poate doar sa intorci carnea, daca o vrei crunchy pe toate partile.Minunea care va iesi din cuptor e atat de buna, incat acum am niste poze compromitatoare cu prietena mea Andra stuffing her face (dar i'm such a good friend si nu o sa le postez :p). In plus, ea e si cea care mi-a furat ultima bucata de ceapa caramelizata in sosul de soia cu prune.