Nu ca as avea cine stie ce perle de intelepciune de impartasit regarding fenomenul si cultura pop care s-a format in jurul bucatarului cockney & cheeky - sau a oricarei alte culturi by that matter :p - dar pentru aici e locul meu de joaca, I feel comfortable with sharing bataile de camp (mai ales ca lately a fost cam subtire activitatea la cratita & cuptor, dupa cum bine s-a putut observa ;;)
ELLE: Cînd ai auzit de Jamie prima dată şi ce te-a determinat să încerci o reţetă de-a lui?Cristina: Acum vreo cinci ani, cînd am văzut una dintre emisiunile lui, difuzată de TVR. Dar prima reţetă am încercat-o abia anul trecut, cînd mi s-a declanşat pasiunea pentru gătit.
ELLE: Care e prima reţetă Jamie Oliver încercată?
C.: A fost o salată cu felii lungi şi subţiri de dovlecel, coapte la cuptor sau pe grătar, un ardei iute roşu şi un căţel de usturoi tăiat mărunt. A, şi mentă. Ce-i drept, eu am schimbat menta pe busuioc şi am adăugat germeni de grîu încolţit.
ELLE: Care e reţeta ta preferată de la el?
C.: N-aş putea să mă hotărăsc – are foarte multe reţete simple şi foarte savuroase – de la puiul la cuptor perfect la numeroasele feluri de paste absolut delicioase. De la el am învăţat să fac pizza în casă, primul meu tort a fost inspirat de o reţetă de-a lui, precum şi un desert foarte light & healthy – terină de fructe de pădure.
ELLE: Ai vreo carte de bucate de-a lui acasă?
C.: Le-am cumpărat pe toate.
ELLE: Şi se par accesibile reţetele?
C.: N-am dat pînă acum peste nici o reţetă de-a lui care să mi se pară (prea) complicată. Jamie încearcă să (re)aducă oamenii în bucătării, să gătească pentru prietenii şi pentru familiile lor, iar asta se vede în reţetele simple şi gustoase.
ELLE: Crezi că se poate vorbi de o revoluţie Jamie Oliver în România?
C.: Cred că e mult spus. Ştiu sigur că are numeroşi fani şi mulţi dintre aceştia aplică cu plăcere ce au învăţat din cărţile şi din emisiunile sale, însă în România o „revoluţie” e mai greu de pus în mişcare, atît timp cît îngrijorător de mulţi oameni preferă ceafa de porc cu cartofi prăjiţi.
ELLE: Cum ai cataloga stilul de gătit al românilor şi cum crezi că poate influenţa stilul Jamie bucătăria românească?
C.: Cred că mult timp românii au suferit de un deficit de creativitate în bucătărie, însă a fost şi contextul socialpolitic de aşa natură. Majoritatea îmi par a fi mari amatori de comfort food – mîncăruri simple,după reţete de familie, care întotdeauna îţi vor aminti de copilărie. nsă ce e rău în bucătăria românească e faptul că se bazează foarte mult pe carne prăjită sau cu sos, adesea asociată cu carbohidraţi – chiar pîine şi cartofi la acelaşi fel. Jamie poate influenţa bucătăria românească doar în cazuri particulare.
ELLE: Jamie promovează folosirea ingredientelor naturale, organice. Tu de unde faci rost de ele C.: Multe dintre ingredientele pe care le folosesc în bucătărie (lapte, ouă, legume, fructe) le cumpăr direct de la producătorii în care am încredere, altele din magazinele cu produse bio/organice din Bucureşti. Dar în România e foarte greu să menţii exclusiv acest tip de alimentaţie. Produsele sînt scumpe, nu foarte uşor de găsit şi nici oferta nu se compară cu cea a supermarket-urilor. Personal, încerc să nu duc acest trend bio/organic la extrem, ci încerc să păstrez un echilibru sănătos în alimentaţie.
vineri, 29 ianuarie 2010
Making the headlines once again
joi, 21 ianuarie 2010
Mazi featuring Soni
Chiar daca plec la ski in weekend (yey me! cu toate ca se anunta un ger care prevede mai mult vin fiert decat partie) asta nu schimba cu nimic faptul ca de cateva saptamani incoace m-a apucat un dor de mare, si implicit de Vama, desi in fiecare septembrie imi jur ca nu mai calc acolo.
Asa ca lately tot rasfoiesc poze facute in anii trecuti, cu rasarit de soare vinetiu, mustind a bere si tequilla. Dar asta nu are legatura cu ce urmeaza sa va spun decat in cazul in care si la voi printre primele opriri din Vama sunt la Soni - locul minunat unde cresc cazanele cu gulyas, ciorba de tarhon si paprikas.
Ca sa nu ii dau inainte cu balariile, rasaritu' de soare si impiedicatul de betivii acostati pe mal, o sa va spun ca ieri m-am intalnit cu Soni la carciuma lui din Bucuresti (Sfintii Voievozi nr. 13, in caz ca nu stiati), si, langa un spanac cu nuci si berbecut, am hotarat sa gatim ceva impreuna, in asteptarea verii.
A flip through my black moleskine later (thank god i'm not a blackberry addict... yet), am vazut ca primul meu weekend liber e pe 14 februarie. Fara nicio legatura cu sarbatoarea dubioasa al carui nume nu va fi mentionat, in duminica de 14, carciuma se deschide pentru cine are chef sa ne manance gatelile. Altele va mai povestesc dupa ce ne hotaram si la un meniu :)
Idei, sugestii, what shall it be?
miercuri, 13 ianuarie 2010
Italian night with my darling friends
Alaturi de vin rosu (deja celebrul vin rosu ;), ca sa mearga mai usor.



miercuri, 6 ianuarie 2010
Rata aromata la cuptor

Acestea fiind zise, pui rata pe gratarul de la cuptor, cu o tava cu apa dedesubt (sau intr-o tava cu grill incorporat) si o lasi acolo, la 220 de grade (adica foc mai mare) timp de 15 minute apoi la 180 de grade (foc mic) - 2 ore si jumatate, intorcand-o din cand in cand, ca sa se faca crispy pe toate partile ;)
Dar cat carnea se odihneste, bine ar fi sa faceti si sosul care e absolut genial - pentru mine a fost o mare surpriza si am sfarsit sa-l mananc cu paine (dupa ce-am terminat rata, desigur :))marți, 5 ianuarie 2010
Compulsive cook caut robot de bucatarie
Idei? Sugestii? Help?!
Multumesc,
xox
luni, 4 ianuarie 2010
Crăciun & Co.
Si anul asta Craciunul a fost sarbatorit de mai multe ori. Prima data, in avans, cu familia urbana - prietenii dragi care au fost pe langa mine tot anul, si in runda a doua - cu familia care a fost si o sa mai fie cu mine in continuare pentru ca nu prea are de ales :p (*insert evil laugh here*)







