Curry indian de pui cu rosii si unt

...sau Murgh Makhani, pour les connaisseurs.

Cum duminica seara n-am apucat sa ajung, conform planurilor, la Agra Palace, restaurantul indian laudat inca de acu' vreun an, am zis s-o fac lata acasa, cu unul dintre curry-urile mele preferate. N-am mai gatit niciodata chestii indiene, dar cum drumul a fost deschis de alti pionieri (Florin si Dan, de exemplu), am prins ceva tupeu. Asa ca am luat de la dom' bacan toate spice-urile specifice (se mai gasesc si pe mirodenii.ro) si mi-am facut de cap dupa cum urmeaza.

Am luat o caserola de 1kg de pulpe de pui dezosate (intre noi fie vorba, pulpele astea sunt dezosate intr-o mare bataie de joc, cu o gramada de zgarciuri, tendoane si alte porcarii care-mi dubleaza munca in loc sa mi-o usureze). Puiul l-am taiat in bucati mai mici si l-am pus la marinat intr-un amestec de 200ml iaurt + 2 linguri de tandoori masala + 1 lingura de praf de chilli + 1 lingura de paste de ghimbir + 1 lingura de usturoi maruntit/pisat.

Acestea fiind zise, puiul a stat asa la frigider vreo trei ore (cu toate ca peste noapte i-ar fi prins mai bine). Apoi l-am scos si l-am bagat vreo 15 minute la cuptor, sa se faca putin.

Intre timp, am topit in wok o bucata de unt, in care am pus la sfarait 2 bete de scortisoara (in poza sunt 4 pentru ca le-am rupt in doua :p), vreo 4 boabe de cardamom (did i mention ca Iv mi-a aruncat cardamomul la gunoi pentru ca nu stia ce e?!) si 2 frunze de dafin.

Intr-un minut s-a simtit aroma-n toata acasa, asa ca am mai aruncat acolo inca o lingura de pasta de ghimbir si una de usturoi maruntit (cu grija, ca sare).

Repede am adaugat si-o conserva de rosii tocate si o cutie de 500g de passata (mergea si cu 2 conserve de rosii sau 1kg de passata, dar la mine in dulap doar combinatia asta s-a gasit :p). Am adaugat apoi si vreo 100g de unt (unele retete zic si 200, da' am zis sa nu exagerez din prima, ca doar nu-i reteta lu' Julia Child ;) plus 2 lingurite de garam masala si o alta de praf de chilli.

Am amestecat situatia in continuare, apoi am adaugat puiul care a fost semi-copt la cuptor, ceva smantana de gatit din aia dulce, si 1 lingura de frunze de fenugreek uscat (care a fost hidratat in apa calda vreo juma' de ora).

Am mai lasat la foc ceva timp, amestecand, pana ce puiul a fost gata.

Si pentru ca am pretentii de multi tasking, am facut si-un aluat din 200g de faina amestecata cu putina sare, zahar si praf de copt si framantata apoi cu un ou batut si amestecat cu 100ml de lapte. Mi-a iesit o coca din care am intins cinci tentative de naan (un fel de lipie indiana), pe care am uns-o cu unt si usturoi si am bagat-o 10 minute la cuptor. A iesit buna, chiar daca nu a fost asa cum trebuia :))

Important e ca in final am mancat mult si buuun si o sa mai fac, chit ca in casa o sa miroasa toata saptamana a indienisme (ceea ce nu e neaparat un lucru rau :p)

Crazy a iesit in lume

Florin, cunoscut voua sub amenintarea Crazy Mother Cooker, a iesit in lume sambata, cand a gatit la Bacanie chocolate crinkles si alfajores (niste biscuiti deliciosi facuti sandwich cu dulce de leche). Evident ca am semnat condica si am trecut pe acolo, nu doar sa-mi ridic cadoul de ziua mea (multumesc, dear), ci si ca sa errr.. stuff my face with the yumminess.

Deci sa ne mai faci :x

Restaurantul Via, in Cluj

Saptamana trecuta (cu toate ca-mi pare ca a trecut cel putin o luna de atunci, asa de aglomerata a fost ultima perioada) am aterizat la Cluj pentru vreo 19 ore. Dupa lansarea blogului Artvinium de care va povesteam mai jos, Adi Hadean a intuit corect gradul meu de infometare si pofta pe masura si m-a dus la unul dintre restaurantele lui preferate, Via.

E intr-o casa veche, monument de arhitectura din secolul al XVIII-lea, despre care iubita lui Adi, Raluca, mi-a povestit ca a fost restaurata astfel incat sa-si pastreze farmecul. Si intr-adevar, locul e minunat - elegant mai mult prin simplitate, foarte intim si calduros.

Dar sa trecem la mancare. Raluca a comandat un piept de pui crocant, prajit in tigaie, cu spanac si usturoi, piure de cartofi si reductie de citrice.

Eu si Adi am ramas in schema noastra porceasca. Eu am comandat muschiulet cu cartofi dulci, fenicul la gratar si jamon serrano crocant cu sos sherry amontillado

Iar Adi - ceafa invelita in crusta de maghiran cu rosti de cartofi si garnitura de morcovi. Evident, alegerea lui a fost cea mai buna :))

In final ne-am dezmatzat si cu desert. Tort de ciocolata cu spuma chantilly (foooarte fina) si gem de afine (alaturarea mi-a adus aminte de tortul vienez Sacher, doar ca tortul de la Cluj n-a fost la fel de uscat si inecacios :p)

Plus orez cu lapte si ananas proaspat caramelizat. Lovely surprise - eu nu mai mancasem niciodata orez cu lapte pe post de desert :))

Astept ceva timp liber sa trag o fuga la Cluj pentru mai multe vizite interesante in restaurante. Atat Adi, cat si Andrei Crivat mi-au povestit despre locuri fooaarte interesante :x

PS - la multi ani Raluca ;)

Elle fenomen

Asa a rubricat redactorul Alina Baisan materialul de mai jos, din revista Elle de decembrie, pentru care ii multumesc :) Nu de alta, dar mi-a acordat o pagina de deschidere in care sa bat campii :))

Ma bucur tare ca am ajuns in paginile Elle si in compania unor prieteni cu care am impartit cele cateva pagini de fame :)) - Adi Hadean si Florin Itu.

Inceputul interviului il puteti citi aici, restul - in revista pe care o gasiti la chioscuri :)

Happy b-day to me sau Pork fest

Azi e ziua mea, dar pentru ca asta e o saptamana extra-aglomerata, am sarbatorit (a se citi "am mancat") ceva mai devreme. Adica sambata au trecut pe la mine cativa prieteni apropiati si nevinovati, care nu aveau nicio idee ce-i asteapta.

Dar sa ma explic: se da contextul in care eu sunt superprinsa cu diverse proiecte, plus predarea revistei si sunt obosita pe(ste) masura si fara niciun pic de timp sau inspiratie. Astfel ca nu stiam ce sa gatesc de ziua mea. La un moment dat chiar m-am gandit ca o shaorma la farfurie de la Dristor n-ar fi o alegere chiar asa proasta :)) deci atat de grava e situatia. Asa ca, dupa ceva dezbateri in bucatarie si in forul interior, am hotaratun meniu simplu si cinstit... cu porc. Ca sa nu para asa grobian, am zis ca-i comfort food :))

Am inceput oarecum decent, cu o paine neagra cu seminte, un platouas cu branza, mezeluri si muraturi picante de la Saschiz luate de la de la Bacania Veche, plus ceva ridichi si ceapa verde.

I-am ametit apoi cu prima transa din productia 2010 a vinului lu' domnu' tata, pentru ca apoi sa le dau la temelie cu un ....tananana.... picior de porc copt incet vreo 7-8 ore (adica l-am pus in cuptor si am plecat de acasa sa-mi rezolv treburile :p). Sa ne intelegem - nu aveti un punct de referinta asa ca poate nu va dati seama de proportiile problemei - porcul asta are 6 kile!

S-a mancat cu varza acra calita si muraturi :))

Cu toate bunele intentii, am bagat la inaintare si un pui copt cu legume, dar n-a prezentat interes pentru nimeni... sa fim seriosi :))

In final, pozele demonstreaza ca am facut si-o tarta cu mere - simple yummy food pan' la capat! :)

Artvinium

Saptamana trecuta am dat o fuga la Cluj, la lansarea unui blog despre vinuri. Cu degustare inclusa - cum altfel? :)) Vinurile de la cramele Oprisor le stiam, dar m-am bucurat sa o cunosc pe Ioana Miciu, cea care - sustinuta de Cosmin Tudoran - sta in spatele noului blog - Artvinium.

Ii tin pumnii in continuare, mai ales pentru ca m-am bucurat tare sa vad o tipa asa pasionata. Sper ca blogul va avea o activitate sustinuta, pentru ca eu una vreau sa aflu mai multe despre vin, dar cu o abordare fresh, neprafuita inca in beciuri cu butoaie de stejar :) Si astept evenimentul de la Bucuresti, am inteles ca va fi pe 9 decembrie ;)

Credit foto: Artvinium

Paine la cuptorul cu halogen

Din aceeasi serie cu postul de mai jos - nu aveam paine in casa, in schimb am gasit o gramada de pungi de faina cu cate-o lingura ramasa pe fund. Concluzia logica a fost sa fac singura o paine. Cu ocazia asta m-am incumetat sa testez si cuptorul cu halogen Vita Cook, pe care l-am primit de curand. Nu m-am mai jucat cu din astea pana acum, asa ca eram destul de circumspecta. Cuptorul, din cate m-am dumirit, are o putere de 1400W si poate decongela, coce, fierbe, praji, incalzi - din astea. Mie mi-a fost destul de incomod pentru ca fix asta-mi mai lipsea de pe blatul din bucatarie, but oh.. well :))

Eu mi-am vazut de painea mea - am amestecat faina cu sare, drojdie, putin zahar, apa si, ca de obicei, am lasat-o sa creasca si cand a venit momentul, am pus-o-n cuptor, la 185 de grade.

Problema a fost ca painea a stat vreo doua ore (mai mult decat de obicei). In plus, putin dupa jumatatea timpului am intors-o invers pentru ca nu se copsese decat deasupra - acolo unde-i batea halogenu-n freza :)) Partea dragutza a fost ca puteam sa ma uit la ea prin geamul transparent al cuptorului (care e ca o galeata din sticla, asa :))

In final, am scos-o dupa 2 ore. Din pacate nu avea culoarea aia rumena de cuptor, coaja n-a fost prea groasa (cum imi place mie)

iar miezul a fost un dezastru umed :(

Deci experienta mea cu Vita Cook nu m-a convins yet, dar ii mai acordam o sansa cu alta ocazie :)

Pulpe de rata cu legume, la cuptor

Intr-o isterie de duminica combinata cu o lene crunta de a iesi din casa, m-am orientat spre frigiderul care era gol. Asa ca am luat la rascolit congelatorul si-am decis ca e cazul sa-mi inchei socotelile cu ce gasesc pe acolo. Asa se face ca am dezghetat 2 pulpe de rata si niste legume la punga. Animalu' inteleg, dar legumele astea habar n-am ce cautau acolo, pentru ca nu-mi aduc aminte care a fost ultima data cand am gatit cu asa ceva. Nu ca as avea vreo problema cu ele, ci pur si simplu nu ne leaga nicio istorie culinara. Gandindu-ma mai bine, mi-e frica sa nu fi zacand acolo inca de pe vremea in care eu nu gateam :))

Anywayz, am luat un vas termorezistent si, urmand un drum batut si de Florin some time ago, am turnat acolo legumele si deasupra am asezat pulpele de rata, nu inainte de a le freca cu sare de mare si un amestec chinezesc de condimente "five spice" (cumparat de la standul cu chinezarii din Dragonul Rosu). Ulei eu zic ca nu trebuie pus, rata e grasa ca un porc :))

Acestea fiind zise, mancarea a intrat la cuptor vreo ora, rumena si aromata. Cat despre legume, cred ca o sa ne imprietenim (e dubios ca mi-a placut brocoliul copt?!)

Bere de casa

Asta m-am apucat sa fac. Nici mai mult, nici mai putin. Cine ma cunoaste, stie cum sta treaba cu frigiderul meu plin de bere, asa ca-mi intelege nevoile :))

Nu-mi dau seama inca cat de usor sau complicat e sa-ti faci singur berea, dar o sa ma lamuresc in urmatoarele saptamani. Ideea e ca saptamana trecuta am intrat in posesia unei microbrewery. E o cutie cu aproape tot ce-ti trebuie - un recipient de fermentare de vreo 23 de litri, kitul de bere Coopers (in cazul meu, un lager), supapa de evacuare, spatula, hidrometru, recipient pentru masurarea zaharului plus alte bits & pieces cu care inca nu m-am lamurit ce fac. Dar procesul a fost declansat, asa ca e prea tarziu sa dau inapoi :))

Am sterilizat recipientul de fermentare, am deschis cutia cu concentratul de malt si drojdie (care mirosea cumva intre caramel si sos de soia. cred ca o sa am o bere foarte umami :))

Am turnat "caramelul", apoi 2 litri apa clocotita si 1 kg de zahar. Am amestecat cu spatula si am turnat apa plata... pana la semnul de 23 de litri :))

Am pus si drojdia deasupra..

Apoi am inchis capacul (cu supapa-n varf)

Intre timp a inceput sa "fiarba" - deci face bulbuci si ma sperie atunci cand e perfect liniste.

Ne auzim in vreo trei saptamani, cand va fi gata.

La cules de mere

Pai era o sambata frumoasa si luminoasa de indian summer care inca nu se dumirise ca-i prea tarziu pentru temperaturi de 25 de grade. Eu, on the other hand, aveam o mahmureala crunta de sampanie Piper-Heidsieck si am crezut de cuviinta sa ma imbrac cu geaca de ski ca sa merg la cules de mere.

Dupa cateva incercari m-am lamurit ca daca stau si privesc in sus prea mult, ametesc cam tare, asa ca m-am repliat pe functie mai mult de supraveghere.

...si testare daca e cazul.

Important e ca laditele s-au umplut cu mere...

Si ziua a fost incheiata cu gratar...

...printre altele porc si cartofi copti in jar :))

In final am echilibrat lenea si capul greu cu o tarta cu mere.

Tarta cu mere

Ce altceva sa faci cu multe mere proaspete, culese fix din livada si nu de pe rafturi de supermarket?

Pai am facut un aluat (pâte sablée) la fel ca la tarta cu smochine - am amestecat in robot (poti si cu mana) 250g de faina + 50g de zahar + 220g unt de la frigider + 2 linguri de lapte (sau apa in cel mai rau caz) = aluatul. Am impartit aluatul si in doua si am intins doua foi. Cu una am umplut forma de tarta si am dat-o la frigider cat m-am ocupat de mere.

Le-am curatat si le-am taiat cubulete, le-am amestecat cu scortisoara si zahar, gustand din cand in cand, pana mi s-a parut potrivit. Le-am pus intr-o tigaie, am mai adaugat vreo 2 linguri de faina si le-am calit-caramelizat ca sa elimine din apa si tarta sa nu iasa flescaita. Dupa care am umplut forma de tarta...

...iar a doua foaie am taiat-o fasii si am pus capac :D

La cuptor vreo 40 de minute, pana ce a fost aurie si crocanta. Am mancat de-am plesnit vreo doua zile :D

Citroen DS3 (not a cupcake! :))

Sa schimbam un pic topicul, ca de la atatea cupcakes ni se apleaca :))

Poate voi, care aveti timp sa cititi bloguri (eu scriu la unu-doua, da' de altele nu prea mai am timp lately :p), ati vazut ca prin blogosfera circula un Citroen DS3. A ajuns si la mine, in testdrive.

A fost prima mea intalnire cu un Citroen - adevarul e ca nu prea m-a pasionat marca asta so far. Preferintele mele frantuzesti s-au limitat intotdeauna la bourguignon, croissante, macarons, bordeaux, champagne, Jean Paul Belmondo (cand era tanar), je ne regrette rien. Dar a fost o intalnire interesanta.

Exterior

- modelul pe care l-am primit a fost galben cu plafon negru, plus niste jante cool, de vreo 17". alte modele au bulinute si culori mai pastelate, eu m-am bucurat ca a mea a fost mai masculina. don't really dig masinile cu floricele

- s-a holbat lumea la mine la masina in trafic. felt good

- am lasat-o langa terasa la care ma parcasem si eu si am putut vedea cum se opreste lumea sa se uite la ea

- am parcat-o pe o strada cat eu am plecata in cautarea unei gelaterii. cand m-am intors, unii isi faceau poze langa ea. azi tre' sa o gasim deja pe Hi5 :))

Interior

- bordul e misto (in cazul meu - negru glossy), ceasurile la fel (cromate), insa butonul de avarie e cam departe si nu mi-a venit foarte la indemana atunci cand a trebuit sa-mi cer scuze pentru ca am taiat fata cuiva :p

- comenzile radio/cd si cele pentru cruise control sunt cumva in spatele volanului, a durat putin pana le-am invatzat. cam 3 kilometri.

- scaunele sunt confortabile, iar volanul are un grip foarte misto, cu insertii metalice (la fel si pedalele - insertii cromate)

- din pacate - niciun loc de pus cafeaua. indeed, eu nu beau cafea - da' un red bull tot mai plimb cu masina din cand in cand si nu mi-e prea comod sa-l tin in mana.

- geamuri laterale si luneta sunt fumurii (caz in care nu te mai sacaie noaptea farurile altora)

- pasagerii din spate nu cred ca sunt foarte amuzati ca tre' sa-si tina genunchii la gura, dar... not my problem, I ride in style - e foarte mult loc in fata :))

Condusul

- am avut parte de vreo 120 de cai, dar ca nu prea m-au impresionat. se strecoara-n trafic, te scoate din depasiri, toarce frumos. daca vrei mai multe, mai cauta...

- ne-am jucat pana pe la 180km/h (daca cineva cu chipiu si insigna o sa ma intrebe asta, o sa neg, desigur)

- cruise controlul a ramas fixat la 171km/h, asa ca tare m-as amuza sa vad fata urmatorului care o ia in testdrive :)) ca idee - modelul pe care l-am avut avea vitezometrul inscriptionat pana la 210km/h.

- cursa schimbatorului de viteze e cam lunga pentru o masina care se vrea sportiva, iar frana de mana e cam enervanta (cursa prea scurta)

Multi am vazut ca au comparat Citroenul cu Fiat 500 si Mini (Mini nu prea ma intereseaza, dar Fiatul il iubesc ca-n prima zi) - eu zic ca sunt filme diferite.

Gata pauza publicitara, inapoi la cratita! :))

Revenge of the Cupcakes

Pam pam:

Tineti minte cum anul trecut am facut-o lata cu 200 de muffins? Forget about it, cuz it's sooo last year.

Luni seara (mai exact noaptea, ca a durat pana dimineata la 5 :)) m-am distrat cu 324 de cupcakes (daca nu pui la socoteala cele 2 tavi pe care le-am aruncat pentru ca le-am "otravit" cu niste fulgi de cocos dubiosi).

Well, call me crazy, dar sa stiti ca au fost altii si mai nebuni care mi-au lansat provocarea ;) Plus ca daca nu era Iv cu mine, clacam pe la miezul noptii :p

Am facut si un "atelier" de colorat si decorat...
si, ca sa va faceti o idee, am stivuit cutiile in care au intrat bestiile. Ce vedeti deasupra sunt degetele mele. Pentru ca eu sunt in spate si nu va vad de atatea cupcakes :))

(in caz ca va intrebati - initiativa nu mi-a apartinut. prajiturelele au fost o comanda, iar cutiile au ajuns la niste oameni care sper ca s-au bucurat de ele :x)

PS - mi-e frica de anul viitor :))

Discount la Atria

Atria, care e un magazin online cu perdele, draperii, covoare, fete de masa si alte decoratiuni, mi-a zis sa va transmit ca va ofera un discount de 10% daca la cumparare introduceti codul:

PRIETENI-MAZILIQUE-BWS74IM1

So, daca va amuza ceva pe acolo, have fun shopping. Eu am vazut niste autocolante cu cirese care-mi fac pofta :)

Escargot Bistro + Mazilique = beacoup de miam miam

Duminica am sarbatorit. De fapt, m-am apucat de sambata. Am mers la Escargot si am facut pregatirile pentru a doua zi. Am pregatit pateul, am pus vita-n multi litri de vin rosu Corcova, am facut planuri.

A doua zi am incins cuptoarele pe la pranz, am terminat vita bourguignon, am citit listele de rezervari, am facut tartele (am si stricat vreo doua...dar despre asta nu vorbim :)

Povestim in schimb cat de frumos a fost. Raul, Ana si Lulu au aranjat mesele.

Au scris etichetele cu nume...

ba chiar si tablita cu meniul zilei.

Got to admit, Escargot e asa un loc atat de lovely [ma lasati sa ma mut in camera din stanga? (ca acolo e si barul, doh)]

La ora 4 au inceput sa se stranga oamenii. Saloanele s-au umplut de prieteni reali si virtuali, iar noi, din pacate a trebuit sa intarziem cu meniul pana ce toti si-au gasit locul la masa. Sper ca nu prea mult... :)

Am inceput un pateul cu vin, stafide si busuioc, ba chiar si putin sos de fructe de padure, imperecheat cu pahar de Corcova Chardonnay.

Au urmat ravioli de casa cu melci. Acestia au iesit de pe mana lui Florin Dumitrescu, chef-ul Escargot. Langa a fost un pahar de Corcova Rose Merlot (my favourite).

Apoi a ajuns pe masa si Boeuf bourguignon cu cartofi cu unt si patrunjel, langa un pahar de Corcova Cabernet Sauvignon/Merlot.

In final am incheiat cu tarte au citron si un pahar de Tamaioasa Romaneasca de Budureasca (foarte aromat - chiar daca e dulce si eu beau vinuri seci, mi s-a parut interesant. dupa cate critici am auzit la anuntarea pairing-ului, ma asteptam la mult mai rau :)). Si inca o chestie - n-am apucat sa fac o fotografie feliilor de tarta atunci cand au iesit in restaurant - cea din poza e putin diferita pentru ca e manjita cu sos de zmeura :p

I had a great time, sper ca si cei care au venit la masa :)

Multumesc ca nu ati trimis mancarea inapoi in bucatarie

Multumesc ca nu ati aruncat cu farfurii dupa mine

Multumesc Florin ca nu m-ai pocnit cu o tigaie incinsa (ce-i drept, am pus cam multe intrebari si am fost destul de neajutorata in cautarile mele dupa faina, sare, oua.. etc :)

Multumesc Serban pentru potriveala licoroasa

Multumesc Raul, Ana si Lulu for keeping all the people happy

Cica alta data o facem si mai lata ;)